Apropo...

 De citit: Uneori succesul in viata este atat de aproape de tine incat uneori, trebuie sa faci un pas mare in spate ca sa-l observi!

Cine ar fi crezut...

  Povestea incepe undeva in praful palestinei,in pustie. O mana de oameni ascultau un strain. Totul pare obisnuit, pentru acele vremuri tulburi prin care trecea poporul Israel. Nu intelegeau mare lucru,probabil uni dintre ei se gandeau ce vor manca maine sau cum sa insele pe aproapele lor si sa para sfant in acelasi timp, Lucrurile astea se intampla si in bisericile noastre ,azi. Dar acest strain era altfel,chiar daca ei nu stiau. Cuvintele lui au strabatut secolele fara sa-si piarda din putere. Cantam,predicam,vorbim despre El,pentru EL.Este omul cu cea mai mare influenta din istoria umanitatii. Si totusi cine ar fi crezut,ca toate astea o sa se nasca din pustie,din praful si zaduful unei zile toride? Cata umilinta,cata smerenie,cata supunere... Imaginea lui Isus in mintea noastra e distorsionata de multe ori,de nenumarate ori,sau daca vreti este total falsa. Uitam adesea ca El era om 100% ca si noi.  In al doilea rand, El nu-si folosea puterile supranaturale pentru confortul personal. Transpira,obosea,sangera,si suferea ca un om si ca un D-zeu in acelasi timp. Sunt multe de spus,dar incerc sa-mi concentrez toate ideile despre El. Cum sa spun totul despre El intr-o singura propozitie? Oare nu aceasta inseamna viata vesnica: ...sa te cunosc pe Tine...Pentru unii aceasta urmeaza,pentru alti nu. Si totusi cine ar fi crezut...

PLOAIA

  De azinoapte ploua fara intrerupere. E placuta ploaia,iar pamantul o doreste atat de mult... Si mie imi place,mai ales ca imi trezeste amintiri frumoase. Eu si sotia mea obisnuiam sa facem multe plimbari prin ploaie pe vremea cand eram prieteni (si nu ne raceam). Omul are un instinct primar atunci cand  simte ploaia. Cauta sa se ascunda,sa se adaposteasca,o pestera,ceva. Probabil am mai mostenit si altceva de la Adam si Eva,inafara de pacatul stramosesc. Ploaia nu este inamicul nostru ba dimpotriva ne ajuta sa ne limpezim gandurile. De multe ori m-am gandit la copaci. Ei nu se plang niciodata de nimic. Sufera dar nu se plang.  Din toata creatia omul este cel mai plangacios. Ba e pre multa ploaie,ba prea mult soare,nici cum nu e bine. Copacul sta drept in fata ploii la fel ca si-n fata securii. Avem atatea pilde in jurul nostru. Daca am avea umpic de intelepciune nu am sta asa  nepasatori.

E primavara!

        A mai trecut o iarna si sunt la fel de dornic sa traiesc la fel ca si natura din jurul meu. Pot sa spun  acum, ca o noua etapa va incepe pentru mine. As putea spune ca sunt un ucenic. Si ce poate fi mai frumos decat sa inveti sa modelezi un caracter. Am primit trei kilograme de lut proaspat scos din tarana si acum sunt cu el in maini. Asez materialul pe roata si incep sa-l ud putin cate putin pana incepe sa prinda forma pe care o doresc. Tot acest proces va dura aproximativ douazecisicinci de ani.Nu va fi tot timpul usor dar roadele vor veni singure la sfarsit. Ma bucur ca traiesc,ma bucur cand vad viata din jurul meu. D-zeu e bun!

Medi-Ocru

   Fara ascunzisuri,fara discriminari inutile,fara cenzura. Iar daca asta se poate numi o stare de fapt atunci  nu o putem ocoli,ba dimpotriva ne scaldam in ea o inspiram,o fumam,e in noi. Suntem incarcerati pe viata intr-un sistem mediocru. Nu e perfect dar se poate intodeauna mai bine. In acest moment puteti sa va ganditi voi la orice. Nu e un lucru rau si nu analizam cuvantul dpdv moral. Nu ne desvinovatim si nici nu acuzam. Facem parte din multime,suntem intre,nici prea prea,nici prea prea. Eu cred ca toti suntem mediocri orice am face. Acum puteti rasufla usurati cu totii findca   suntem la fel. Stiu ca multi dintre voi nu vor fi deacord cu tot ce am scris. Dimpotriva,unii vor spune ca nu e adevarat,ca fiecare om e special si ca exista genii si oameni care se ridica peste medie. Dar cand toti suntem speciali defapt nimeni nu mai e. Iar toata inteligenta umana  manifestata printre noi in diverse forme e tot mediocra in esenta ei. De ce???Findca daca ar fi cu adevarat genii pe pamant,ei ar trebui sa se ridice din starea de mediocritate prin proprile forte,ori asa ceva nu a existat niciodata si nici nu o sa existe. Putem doar sa aducem inbunatatiri,sa facem lucruri noi,sa fim originali,etc dar mai sus nu o sa ajungem. Deci suntem mediocri si nu oricum ci pana in maduva oaselor :).  Recunoasteti,asai ca va simtiti mai bine dupa ce ati citit acest articol? Suntem impreuna traind in mediocritate.

Muzica mea.

  Ce usor suntem modelati sufleteste de o melodie preferata. Stam confortabil intr-un fotoliu,rotim usor potentiometrul amplificatorului si lasam undele sonore sa ne invadeze simturile. Minunat. Nu conteaza  numai volumul la care ascultam. Conteaza si calitatea sunetului. Urechile mele sunt ca niste sucative,dornice sa primeasca toata informatia transmisa din studiourile de inregitrari. Multi audiofili din ziua de azi pot face diferenta intre diferite combinatii de echipamente audio. Cunosc particularitatile amplificatoarelor,sunetul reprodus de boxe,etc In ultima vreme ascult mult Coldplay si sufer ca trebuie sa ascult melodiile formatiei la un difuzoras de pentium trei. Am avut scule de muzica dar a trebuit sa le vand. Acum am ajuns la concluzia ca am prins drag de ele,imi plac si le simt lipsa. Asa ca o sa-mi cumpar altele anul acesta. Nu pot trai fara muzica si fara scule de muzica. Nu e dependenta, cred ca e ceva ce ne defineste pe fiecare in parte. M-am gandit ca daca as fi pus in situatia sa aleg dintre auz si vedere,as alege prima varianta. In intuneric dar cu muzica decat cu imagine si fara sonor. Fiti sanatosi, la minte, la trup si la suflet.

Predici,predici,predici...

  Am auzit multe predici in viata mea si multi predicatori din toata tara.Cele mai multe dintre ele mi-au fost folositoare.Uneori aveam impresia ca D-zeu insusi imi vorbeste si ma cheama inapoi  la o viata sfanta. Nu e bine sa ai asteptari prea mari de la un predicator,pana la urma nici macar nu e vorba despre el. E suficient sa te uiti la tine si apoi la D-zeu si sti ce ai de facut. De curand mi-am dat seama de un lucru. Ideile,modul de expunere,cuvintele noi si toata stradania unui om de a spune ceva intr-o biserica,ajunge de multe ori pana la marginea costumului meu,apoi cad jos. Astept hrana,medicamente si haina noua pentru sufletul meu si nu primesc deloc asa ceva. In schimb ma aleg doar cu o incantare a intelectului si o inaltare fireasca a spiritului uman. E placut sa auzi ceva nou,sa razi putin,chiar sa versi o lacrima din cauza unei povestioare cu final nefericit. Dar eu am nevoie de altceva... Nimic nu poate inlocui Cuvantul lui D-zeu,Biblia. Nimic nu este mai mangaietor ( pentru un crestin autentic)   decat promisiunile lui D-zeu. Poti sa fi in situatii foarte grele,sa pierzi pe cel mai drag de langa tine, Cuvantul lui D-zeu iti da din nou putere. Chiar daca nu treci prin astfel de lucruri neaparat, tot poti sa ajungi la concluzia aceasta. Biblia are putere pentru ca este Cuvantul lui D-zeu.