Frica de nimic

  Astepti sa-ti vina o idee atunci cand privesti o coala de hartie alba. Dar in acelasi timp te incearca si o stare ciudata si frustranta de frica. Sunt sigur ca exista o denumire stintifica pentru starea aceasta insa eu o voi descrie altfel. Coala de hartie in sine nu are nimic din ce ne imaginam noi, ea doar pare ceea ce nu este. Cunoastem compozitia  chimica si dimensiunile ei. Putem chiar sa o catalogam dupa nuanta si finetea ei,dar nu asta e important. Ideea este ca noi suntem aici iar ea sta in fata noastra. Este un fel de confruntare tacita. Daca ne pierdem rabdarea si aruncam hartia la cos presupunem ca ea a castigat, Daca incepem sa asezam literele in pagina sau incepem sa o pictam ori altceva,am castigat. Intodeauna exista acest conflict. Poate tocmai pentru ca urmeaza savarsirea acestui sacrilegiu,patarea albului.  Totusi la fel ca si noi,coala de hartie este condamnata sa-si poarte propriile poveri avand destinul ei propriu. Ceea ce nu poate face o coala de hartie este sa-si aleaga propriul destin,noi insa putem. Dar mai mult, putem da si hartiei un destin fericit asezand pe ea lucruri de valoare.