Un psalm al lui David,un psalm profetic,un psalm minunat. Acesta este psalmul pe care am inceput sa-l citesc duminica trecuta in biserica. Insa versetul cinci a fost cel care mi-a atras in mod special atentia. # Dumnezeule,Tu cunosti nebunia mea,si greselile mele nu-ti sunt ascunse.# La ce s-a gandit David cand a scris asta?Ce fel de nebunie avea el? Primul lucru care imi vine in minte despre comportamentul lui atipic e, cand il plange pe imparatul Saul dupace este omorat in lupta de pe muntele Ghilboa. Filistenii l-au omorat pe Saul si pe fii lui, iar David compune cantari de jale in cinstea lor. Plange si se jeleste din pricina lor,desi Saul era vrajmasul lui David si urmarea sa-l omoare. E ca si cum bisericile evanghelice din Romania l-ar jeli pe Ceausescu i-ar dedica cantece si iar compune poezi. Cautand in Biblie veti mai gasi fapte asemanatoare cu aceasta. Intrebarea care urmeaza este: ce fel de nebunie am eu si ce fel de nebunie ai tu? Daca facem bine celor care ne iubesc ce lucru neobisnuit facem,spunea Isus? Ce rasplata mai asteptam? David a facut un lucru neobisnuit si D-zeu nu i-a spus ca a gresit cand a plans dupa Saul. Poate lumea la considerat nebun cand la vazut ce face. *Nebunia*noastra ce ne indeamna sa facem?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)







0 comentarii:
Trimiteți un comentariu